Autenticitatea – importanța documentării în activitatea de jurnalism, a informării, a mărturiei adevărului istoric care rămâne dincolo de epoca în care trăiește acesta, critica derapajelor morale ale societății; literatura ca document istoric; pentru efectul de autenticitate al textelor se poate opta pentru formule precum jurnalul, rememorarea, interviul, reportajul.
Morala civică – incapacitatea de a se simți integrat și acomodat într-o societate pe care o disprețuiește; raportarea critică la propriul sistem de valori, responsabilitatea socială; sunt indicate studiile de caz – situații întâlnite în societatea contemporană, în lumea școlii sau a mediului social din care provine elevul etc. prin care se pun în valoare problemele de integrare și diferențele dintre individ și grup, legate de categoria socială, probleme ale familiei, rasă, sex, etnie, naționalitate, grupuri defavorizate sau marginale într-un fel sau altul.
Puterea conștiinței – trezirea și supraviețuirea conștiinței într-un mediu ostil sau incompatibil social cu valorile individuale.
Valoarea scrisului – ca mărturie a adevărului, ca formă de luptă și de protest împotriva răului și a morții psihice; scrieri pe tema creației, motivarea și importanța socială, pedagogică și politică a scrisului: cazuri în care exprimarea prin scris duce la solidaritate umană, la salvarea individului care suportă, în anumite cazuri, diferite tipuri de opresiune și discriminare.
Puterea credinței – omul nu e niciodată singur atâta timp cât se află în orizontul credinței; scrieri cu tematică religioasă.
Curajul afirmațiilor – adevărul incomod, spus până la capăt, indiferent de consecințe; scrieri care au ca temă curajul individului de a-și urma valorile, dorințele, visul de carieră, hobby-urile etc., indiferent de opiniile celorlalți – cei din grupul de la școală, profesorii, familia, prietenii de la sport sau din copilărie.
Solidaritatea umană – gesturi la limita sacrificiului, limitele altruismului; tematica aceasta poate fi abordată în subiecte diverse, de la situații banale din viața școlii și a adolescentului până la comportamentul în situații de urgență, de posibile cataclisme.
Iubirea–iubirea-refugiu, iubirea interzisă, iubirea încorsetată de canoane sociale, de vârstă, nuanţe ale declinului şi degradării iubirii.
Sentimentul apartenenţei – raportarea la rădăcini, la trecut, la mitologie, raportul dintre personaj şi trecut, obsesia neputinţei în faţa umbrelor trecutului; imaginea bunicilor, a părinților, spațiile unde copilul/tânărul se simte „acasă”; „acasă” poate fi oriunde?; poveștile copilăriei mele.
Lecția antagonismelor – intelectuali rebeli, răzvrătiţi versus mediocri potentaţi, puternici, agresivi. Ierarhii şi sisteme de valori răsturnate, relaţii antagonice, situaţii şi confruntări hilare între personaje din spectre intelectuale diferite; lupta binelui cu răul, libertate și captivitate, fascinația banului versus valorile familiei și ale iubirii, înger și demon.
Libertatea și demnitatea – autonomia și libertatea gândirii și exprimării, respectarea ființei umane, a convingerilor și principiilor ei, libertatea de exprimare, libertate și responsabilitate.
extras din Metodologia de elaborare și evaluare a lucrărilor. Vezi documentul complet.